7 luni pentru 7 zile. Capitolul 1.

Cateva cuvinte.

Personajele sunt inspirate din viata mea, alte nume, alte locatii, alte circumstante, alta varsta,alt sex, dar descrierile trairilor importante  si descriierile personajelor sunt exacte cu cele ale persoanelor dupa care au fost inspirate, de asemenea multe lucruri din aceste povestiri chiar mi s-au intamplat, unele nu, sunt doar inventate de dragul scrisului.

Capitolul 1.

Un nou capitol.


Ajung pe holurile menite sa cazeze pacientii care asteapta pentru un tratament. Stau pe scaun si privesc in jur. Nimic neobisnuit un simplu cabinet plin de afise cu anumite medicamente afrodisiace si alte feluri de campanii anti-drog.Deodata o lumina imi atrage privirea, era geamul, observ ca ploua. Nimic neobisnuit, Londra este mereu asa, totusi ploaia ma linisteste. Poate de asta am ajuns in Londra,am vrut sa ma linistesc, nu prea mi-a reusit.

Aud o voce. „Dl. David Blane, puteti intra.” Vocea ii apartinea unei tinere secretare, blonda, imbracata frumos, ochi albastrii, fara prea multe in cap. Acestea fiind spuse ma ridic de pe acel scaun teribil de inconfortabil, imi aranjez cravata,  ii zambesc sarmant tinerei domnisioare, intru pe usa spre care am fost condus. Acolo ma intampina o doamna in toata regula. Are in jur de 40 de ani, ochi albastrii, blonda de asemenea, avea urme fine de riduri pe chip bine ascunse,imi zambeste larg, are un zambet incantator care preceda existenta unor evenimente neplacute din trecutul ei.

„Deci ce problema ai?”, ma intreaba ea pe un ton linistit.

„Nu stiu cum sa va spun, nu am nicio problema.”, raspund foarte calm.

„Ce te macina?Trebuie sa fie ceva, altfel nu ai fi cautat un psiholog, nu ai fi asteptat pe niste holuri deprimante doar pentru nimic!”Imi zambeste. Imi arunca zambetul ala de „ha, le stiu pe toate”.

„Eu zic sa nu zambiti, sunteti dumneavoastra psiholog dar nu puteti deduce totul despre un om.” I-a picat fata, am lovit-o fix unde doare,nu m-am putut abtine sa nu zambesc. Si-a dat ochii peste cap si a oftat, i-am dat de inteles ca asta nu-i o sedinta ca oricare alta.

„Atunci de ce ati venit aici, dl.Blane?”, a spus-o pe un ton mai putin prietenos. Dar zambeste,are o sclipire in ochi. De ce zambeste?De ce are acea sclipire in ochi?

„Cum am spus mai devreme, sa nu credeti ca am vreo problema, totul este foarte clar in mintea mea, nu vreau sa fac teste de IQ sau alte prostioare de genul, am nevoie de un ascultator si multe comentarii. Am venit sa ma destainui.”

„Sa te destainui? Nu ai prieteni pentru asta?”, rade, ma ironizeaza, tipa pare o scorpie. Imi place de ea.

„Am prieteni, dar unui simplu om nu-i poti inchide gura decat pentru un timp, orice ai oferi in schimb. Asa ca am ales varianta cu psihologul, practic va platesc sa ma ascultati si sa beneficiez de confidentialitatea medic-pacient.”

Era mirata,nu se asteptea se putea observa din faptul ca s-a incruntat.

„Ce vrei sa-mi povestesti?”

„Cum mi-am petrecut ultimile 10 luni din viata, tot, foarte detaliat, ce m-a deranjat, fiecare gand care l-am avut. Daca ar fi o carte, poate ar fi o lectura plictisitoare.”

„Poti sa incepi.”, o spune cu nasul bagat in ceva dosar. Incearca sa para neinteresata. O face intentionat, vrea sa ma enerveze.

„Desigur.”

Totul a inceput cand am plecat cu colegii de facultate in vacanta  intr-o tara cu deschidere la marea Mediteraneana. Vacanta a fost planificata de niste anonimi de la facultate, am fost in jur de 60, nu am vrut sa merg, preferam viata mea din Londra, dar prietenul meu Dean a insistat. „Te vei distra, o sa bem tot, esti prost daca nu vrei sa vii. Macare gandeste-te ca acolo vor fi multe tipe dragute”, stia care-i adictia mea, una specifica barbatului, la mine era exagerata. Asadar uite-ma aici, intr-una avion plin de necunoscuti, in stanga mea era Dean care paria pana in ultimul moment. A da, Dean sufera de doua boli, cea a banului si a jocurilor de noroc, acestea doua ii cam intuneca privirea. In dreapta mea, erau alti doi tipi, pe unul il cunosteam. Nu am auzit lucruri frumoase despre el, prefer sa nu-l judec, totusi fiecare om are istorisirea lui. In fata mea erau alti doi prieteni de bere. In spate niste anonimi neimportanti. Nici macar nu m-am obosit sa intorc privirea in spate pentru a vedea restul chipurilor, nu ma interesau, eram prea concentrat asupra mea.

Ma gandeam la treburile de acasa, la mesajele de la Jesi,Roxanne si Diana. Cine sunt acestea?Niste dame in care am gasit comfort, doar comfort, din pacate Jesi si Roxanne au gasit si altceva, erau ca niste paraziti, ma atacau cu mesaje si apeluri. De ce nu scapam de ele? Aveam nevoie de ele, fiecare dintre ele reprezentau cate un „dealer” de satisfactie. Totusi ii ciudat, Doamne, foarte ciudat. Am ajuns la gandul ca eu nu sunt pentru sex, poate eram gay, nu am cum sa fiu gay, ce dracu? , dar problema era ca niciodata nu am simtit ceva intens, pot spune ca de foarte putine ori mi-a placut. Dar na, sexul este ca si pizza, cand ii buna, ii buna, cand ii proasta tot ii buna. Zborul dureaza 8 ore. In alea 8 ore am intrat in vorba cu acel „cunoscut” , numele lui era Sam. La inceput era arogant, la fel ca mine, doi aroganti intr-o discutie, aia nu era discutie ci o batalie de-a dreptul. Totusi l-am citit usor, el nu era arogant, doar circumspect, un lucru mi s-a parut interesant, in alea 3 ore am vorbit non-stop si oricare subiect as fi vrut sa-l ating doar ca sa incep o cearta de al dracu ce sunt, culmea, aveam aceeasi parere.Nu i-am dat prea mare importanta tipului, desi am dat impresia asta, nu din cauza ca sunt un om rau, sunt doar un om ingandurat.

In sfarsit am ajuns in aeroport, am urcat in autobuzul care duce in statiune. Dean deja a pierdut cateva milioane bune, avea privirea aia a lui de „ai sa-mi bag p**a”, se uita in gol si isi mangaia barbia.Am inceput sa chicotesc si aud un taci dracu David. Imediat imi intorc privirea catre geam, priveam marea de la cativa kilometrii distant, se putea vedea, un albastru fara sfarsit, era minunata, tot ce imi puteam dori. In statiunea in care am fost cazati casele erau modeste si simple, iar hotelurile erau multe, moderne, majoritatea luxoase, rasareau asemenea unor zgarie noriMomentul cand am coborat din autocar a fost cel mai excitant, am simtit umiditatea aerului, mirosul de sare din mare, auzeam multimiile care se plimbau din taraba in taraba, mi-am umplut cutia toracica cu aer si am mers mai departe sa-mi culeg bagajele.Urc scarile, toti statea ca niste papagali la coada pentru lift, decat sa intru in turma mai bine ma zbat, mereu am fost asa, pana atunci gandeam ca mereu mai bine singur decat cu altcineva, eram sigur ca nu imparteam nimic cu nimeni nici banii,spatiul,fericirea,suferinta. Parca nu se mai terminau, am ajuns totusi la etajul 3, camera 26, camera 26,camera 26, unde dracu ii camera 26?.In final mi-am dat seama ca era la inceputul holului si am omis-o din prima ,  unde iti este capul David?, n-am habar.Am deschis usa, am aruncat bagajul pe pat, primul lucru care l-am facut a fost sa ies pe balcon sa iau o gura de aer, eram singur, in sfarsit singur, cateva momente in care am putut ramane doar eu, cu gandurile mele si privelistea asta. Vacanta asta o sa fie cel mai tare lucru, voi cunoaste oameni noi, voi bea, voi face sex o sa fac tot posibilul sa-mi amintesc toata viata de saptamana asta,gandurile mele de visator, cuvinte mari, dar se pare ca a fost exact cum am spus. Destul, inchid balconul iau ochelarii de soare, ies, inchid camera,ma intorc sa merg spre lift si se intampla ceva. Pupila mi s-a dilatat, buzele s-au desprins involuntar, imi amintesc ca m-am incruntat pentru a fi mai atent. Era ea, la capatul acelui hol blestemat, era ea.

3 gânduri despre &8222;7 luni pentru 7 zile. Capitolul 1.&8221;

  1. Te-ai oprit din povestit exact cand mi se dilatau pupilele si imi aprindeam o tigare ! 😆

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s